de ce se deprima oamenii..

... si de ce dureaza cateva zile .. saptamani.. luni sa iasa din starea asta.

Pai incep cu un exemplu concret recent.
O prietena de-a mea a intrat de curand intro stare de depresie, deceptie, dezamagire totala... Trista, cu moralul la pamant, nu a mai iesit din casa, a stat in pat mai tot timpul.
I-au venit toate chestiile in cap: situatia naspa de la facultate, o deceptie sentimentala, faptul ca nu simte ca face ceva util, ca nu are nici o ocupatie.. ca viata ei nu are nici o directie clara.
Am incercat sa ii mai ridic moralul .. i-am spus sa doarma, ca e cea mai rapida solutie.. ca se va trezi cu o alta atitudine(mai optimista).
A refuzat, logic... nu vroia sa iasa.
Nici mie nu imi place sa ma 'trezesc' cand sunt deprimat. Si e foarte simplu sa te 'trezesti'.
Tre' sa-ti bagi mintile in cap si sa faci ceva cu lucrurile care te supara.
Ma gandeam ce anume ne determina sa stam in starea asta de 'letargie'. Nu cred ca e doar un usor masochism.

Oamenii se deprima... si stam in deprimare pentru ca: fiind tristi si suferind, aratam ca totusi ne pasa de punctele slabe din viata noastra, pe care altfel, in restul timpului le ignoram in loc sa le reparam!!!

In general nu prea dam importanta ca nu ne dam silinta la facultate sau ca nu facem ceva cu adevarat util in viata...
Dar la un moment dat realizam ca nu se mai poate.. si desi poate pare stupid... cel mai la indemana lucru este sa incepem sa suferim pentru problemele noastre.... sa fie vizibil ca ne pasa de faptul ca nu trece timpul pe langa noi. Ajungem sa ne mintim singuri.
Si incepem sa ne simtim bine ca totusi ne pare rau ca neglijam lucrurile importante din viata!
Cand de fapt solutia este sa ne rezolvam (in timp) problemele !

... dar e mai usor doar sa ne para rau...

Prietena mea azi s-a trezit...