22 April 2009

The Diarrhea

Habar nu ai cat de fericito-nostalgic sunt acum.

As vrea sa ma duc chiar acum si sa cac din mine tot ce imi streseaza existenta. Tot ce imi strica zilele portocalii, ca cele gri oricum depind doar de niste zaruri.

Ce zici? Ca sunt un frustrat? Nu sunt frustrat, pe bune. Deunazi mi-am dat eu seama ca sunt un tare. Sunt un om de nota 9. Inca nu am intalnit pe cineva de 10, iar de 9, cum am spus, cunosc doar unul.

Ma duc in baie, imi dau jos chilotii si ma asez pe capac, care desigur e rece. Imi iau o revista pe care oricum nu o citesc, caci cere concentrare iar eu cand ma cac nu pot sa ma concentrez.
Daca iti raspund la telefon si sunt incoerent, exista cam doua lucruri pe care le-as putea face. Nu ma intelege gresit. Cand ma cac nu e ca si cum creierul meu nu functioneaza. Spre exemplu, in functie de vremea de afara creierul meu imi pune tot felul de intrebari.

'Oare cand va atinge apa, voi simti acel blestemat strop de apa pe cur?'
'Oare o sa mai scot ceva urat din mine azi?'
'Bluup... S-a dus oare la fund sa nu ii mai simt mirosul, sau sta la suprafata sa ma asfixieze si intrun final sa mor?'
'Sa ma uit la ce-am facut, sa privesc la porcariile cu care poluez zi de zi omenirea?'
'Sa ma sterg, sau oare mai scot ceva? sunt capabil sa imi mai stric cumva ziua?'
'Oare o sa scap de diareea asta sufleteasca cand o sa fiu iar indragostit fericit?'

Pare, poate, stupid cand spun ca postul asta nu este despre cacat. nu pretind intelegere, nici eu nu mi-o pot oferi.

noapte buna Taner
esti obosit
dormi.

2 comments:

flv said...

bai esti de coma!!!!!!!!!!!!!!!!!! ia mai scrie si tu ceva pe aici, ca ma plictisesc :P

Anonymous said...

shit, that's profound